READING

5 personaje negative pe care le-am îndrăgit

5 personaje negative pe care le-am îndrăgit

M-a întrebat cineva, într-un interviu, care-i personajul meu preferat. Întrebarea mi-a cam dat bătăi de cap și asta pentru că eu nu mă atașez de personaje. Nici de cele pozitive și nici de cele negative. Trăiesc cu ele aceleași evenimente în timp ce citesc, iar la final caut să mă detașez de personalitatea lor, evitând să mă identific și încercând să extrag doar lecțiile moralizatoare. Așa încât, dacă mă vei întreba despre personajul preferat, nu voi avea ce să-ți răspund. Pot să fac o listă, în schimb, cu personaje bine conturate și memorabile, iar de această dată vreau să scriu distant despre antagoniștii pe care, deși foarte multă lume îi urăște, eu îi simpatizez și asta din amabilitatea scriitorului de a-i umaniza.

Personajele negative sunt cele care acumulează trăsături care ilustrează decăderea morală, ipocrizia, minciuna, răutatea, lăcomia, înșelăciunea etc. Gândește-te la Dorian Gray, la Georges Duroy din Bel-Ami, Mildred Ratched din Zbor deasupra unui cuib de cuci și Annie Wilkes din Misery. Dintre toate, fără îndoială, cele mai memorabile sunt personajele negative. Iar asta pentru că împart, pe lângă contradicțiile morale, și trăsături „periculoase” care se asemuiesc și se pliază mult mai bine pe caracteristicile unui om real, așa cum noi suntem construiți din bune și rele, intenții binefăcătoare și cele egoiste.

În acest articol am încercat, de fapt, să fac o selecție de personaje contradictorii care mi-au devenit dragi, în pofida răutății, decăderii lor morale, răutății sau ipocriziei, iar primul pe listă este Blaze.

Romanul Blaze, semnat de Richard Bachman (n.r. preudonimul lui Stephen King), conturează personajul cu același nume care, deși înfăptuiește o serie de acțiuni respingătoare, îți poate trezi milă. Clayton Blaisedell Junior este maltratat de tatăl său în copilărie și, în urma unei căzături, băiatul își pierde semnificativ din inteligența care este invers proporțională cu mărimea corpului său. Acesta se împrietenește, la maturitate, cu George Rackley. Tipul este expert în înșelăciuni, iar la scurt timp moare. Clayton Blaisedell rămâne singur, dar constată cu stupoare că amicul său, a cărui voce interioară o aude mereu, n-a dispărut definitiv din viața lui. Așa se apucă să înfăptuiască lovitura pe care a planificat-o cu George înainte să moară. Blaze este încurajat să fure bebelușul unei familii înstărite și să ceară răscumpărare. Ei, până aici istoria este clară. Dar motivele care-l transformă pe Blaze dintr-un personaj negativ în altul demn de toată considerația este grija pe care i-o poartă copilașului răpit și încercarea lui de a-l proteja de toate pericolele. Trebuie să recunosc că răutatea din el, pe care o văd personajele din exterior, nu este deloc veridică. Sub mantia de bărbat masiv se ascunde o inimă blândă care nu vrea să facă nimănui niciun rău.

Asemănător cu Blaze este și Lennie Small din Șoareci și Oameni. Lenny este masiv și cu capacități mentale reduse, dar foarte blând. Acesta reacționează agresiv doar în situațiile în care este provocat. El iubește animalele, în parte șoarecii și cățelușii, dar din cauza că este prea mare, aceste animale sfârșesc strivite sub greutatea lui. Așa se întâmplă că Lenny, din greșeală, mai devine și criminal. Ți-ar părea că toți criminalii sunt demni de ură, dar nu și Lenny. În tot acest timp ai impresia că i s-a făcut o mare nedreptate și că viața lui, deși infimă, nu costă atât cât viața altuia. De fapt, costă mai mult, tocmai prin bunătatea pe care o răspândește.

Aceste două personaje au fost tivite dinadins să-ți trezească milă, dar mai sunt și din cele negative care trezesc opinii împărțite. Mă refer la Humbert Humbert din Lolita. Textul, în mod evident controversat, reliefează un pedofil, un caracter pe care unii l-ar blama, dar eu am văzut, mai degrabă, o poveste de dragoste care nu ține cont de bariera vârstei, uneori ajungând chiar să-i găsesc scuze lui Humbert și să-i fiu părtașă. Nabokov jonglează foarte bine cu sentimentele personajului și a cititorului, așa încât, deși condamn pedofilia, am simțit uneori chiar ură îndreptată către copilă care-și descoperă sexualitatea și se joacă de-a șoarecele și pisica cu Humbert. Așa s-au altfel, bărbatul îmi este simpatic și din personaj negativ se transformă în unul acceptabil.

Un alt personaj negativ, care m-a zdruncinat la fel de mult, este mama Erikăi Kohut din Pianista. Femeia, o Niobe contemporană, își ocrotește fiica cu orice preț, privând-o astfel de orice libertate. Chiar și la vârsta de peste 30 de ani. Între cele două persistă o simbioză bolnăvicioasă, împărțind chiar și același pat. Mama îi controlează fiecare pas, se bat atunci când Erika îi iese din cuvânt și nu-și imaginează nici pentru un moment cum ar fi dacă fetița ei și-ar găsi un bărbat care, după părerea ei, doar îi va distruge cariera viitoare de mare pianistă. Conflictul este clar. Mama este un personaj agasant și iritant, dar, dincolo de asta, eu am întrezărit în comportamentul ei un semn de slăbiciune, un semn care-o face modestă, mai mult decât mizerabilă, iar asta, involuntar, mi-a provocat un sentiment de milă. O mamă ratată care se încăpățânează să-și convingă odrasla să aleagă o cale care-o va face nemuritoare pentru posteritate.

O’Brien, personajul din 1984, cel care-l distruge pe protagonist, reușește să-mi capteze atenția și, chiar dacă nu este simpatie pură, atunci trezește respect. Acest personaj, în mare parte conturat de dialoguri și descrierile lui Winston Smith, este „unealta” sistemului de a-i supune pe cei care sunt împotriva lor și recurge inteligent la unele tertipuri de manipulare, încât admirația, cea pe care o împărtășește și Winston, capătă fundament.

Aceste cinci personaje malefice sunt primele pe lista mea, deși aș ține să-i menționez și pe Kevin din Trebuie să vorbim despre Kevin de Lionel Shriver, Ben din Al cincilea copil de Doris Lessing, Dracula lui Bram Stocker, Marchiza de Merteuil din Legături Primejdioase și Hannibal Lecter din Dragonul Roșu.

Tu ai vreun personaj negativ pe care l-ai îndrăgit? Nu uita să ne scrii în comentarii.

Comentarii

comentarii


Am visat aseară că mâncam alături de Monstrul Zburător de Spaghete. Mi-a întins o bere și mi-a spus s-o beau acum… cât n-am ajuns în iad. În iad berea e caldă și stripperii bătrâni. Follow on Instagram @doinafikhman

RELATED POST

Your email address will not be published. Required fields are marked *

INSTAGRAM
CUNOAȘTE-NE