Cei mai traduși scriitori din Moldova

Pentru un scriitor nu există o bucurie mai mare decât cea de a avea cât mai mulți cititori pentru că, în fond, scriem pentru ei. Iar când scrii pentru o piață de carte atât de mică, spațiul carpato-danubiano-pontic, o traducere, evident, te face și mai fericit. Oameni din alte țări și colțuri ale lumii vor putea să-ți descopere textele. Barierele teritoriale dispar, la fel ca și cele lingvistice. Rămâne doar traducătorul. Intermediarul dintre tine, cel care scrii în română, și cititor, cel care îți va citi cartea în franceză, engleză, spaniolă etc.

De altfel, procesul este îndelungat, anevoios și chiar neplăcut. Uneori. O zic din proprie experiență. În mare parte traducerea, astăzi, este doar meritul autorului și mai puțin al editurii-mamă. Dar acest articol nu este despre subtilitățile traducerii și nici despre aspectele juridico-morale, ci despre autorii basarabeni, textele cărora demult împânzesc librăriile din alte țări ale lumii.

Primul pe listă este scriitorul Spiridon Vangheli cu Guguță. Cărțile sale au apărut în 68 de ţări, fiind traduse în engleză, franceză, germană, rusă, ucraineană, cehă, slovacă, japoneză, chineză, armeană, letonă, maghiară, bielorusă, turcă, lituaniană, bulgară, finlandeză, estonă, arabă, georgiană, sârbă, italiană etc.

 PC: Goodreads

Vladimir Beșleagă are la activ cărți în peste 10 limbi. Cele mai traduse romane sunt Zbor frânt, Acasă și Durerea în limbi precum rusă, cehă, estonă, engleză, franceză, slovacă, spaniolă, lituaniană, bulgară, ucraineană.

Cărțile lui Dumitru Crudu au fost traduse în franceză (Le Septième Kafana, Akvika), cehă (Oameni din Chișinău) și polonă (Falsul Dimitrie). Autorul spune că recentul său volum de proză scurtă Salutări lui Troțki e pe cale de apariție în Franța. Tot autorul ne mărturisește cum au început colaborările cu traducătorii: „Oameni din Chișinău și Salutări lui Troțki le-am trimis traducătorilor. Pur si simplu am mers la poștă, am făcut un colet și le-am expediat traducătorilor Jiri Nasinec și Benoit Vitse, pe care îi cunoșteam deja. Știindu-i, le-am trimis cărțile. Cu Falsul Dimitrie însă s-a întâmplat invers. Traducătorii Jakub Kornhauser și Joanna Kornas- Warwas mi-au cerut cartea și eu le-am expediat-o. La fel s-a întâmplat și cu celelalte două cărți. Nu e inițiativa mea de-a fi traduse.”

 PC: www.iliteratura.cz; Facebook/Joanna Kornaś-Warwas

Cărțile lui Iulian Ciocan au fost traduse în cehă (Înainte să moară Brejnev, 2009), slovacă (Tărîmul lui Sașa Kozak, 2015) și franceză (Tărîmul lui Sașa Kozak, 2017). Prozatorul spune că romanul Înainte să moară Brejnev urmează să apară în limba sârbă anul acesta la Tîrgul de Carte din Belgrad: „La început a fost voia întîmplării. Pe Jiri Nasinec l-am cunoscut după ce am aflat că mi-a tradus un text. Nu aveam încă o carte de proză. Domnul Nasinec mi-a sugerat s-o scriu. Aşa a apărut primul meu roman, pe care Jiri Nasinec l-a tradus imediat, după ce a negociat, tot el, cu o editură din Praga. „Nez zemrel Breznev” este, de fapt, cartea mea care s-a vîndut cel mai bine. Aşadar, poţi să ajungi la o editură străină prin intermediul traducătorului, dar există şi o altă posibilitate, mai rarisimă pentru un autor basarabean, aceea să afle editura de existenţa ta şi să dorească să te traducă. Pot să vă spun că am bătut palma cu editura din Serbia înainte să aflu cine e traducătorul.”

 PC: www.actualitte.com; www.databazeknih.cz

Celebrul roman Pizdeț al autorului Alexandru Vakulovski a fost tradus în maghiară în 2015. Scriitorul mai are la activ și fragmente de poezie, proză și teatru traduse în limbile engleză, suedeză, maghiară, franceză, turcă, azeră, rusă, germană, cehă și georgiană. Piesa de teatru, Figuri de ceară, a apărut într-o antologie în engleză și germană, iar piesa Vovka sau tratat de vovkologie a apărut în georgiană.

 PC: www.ideakonyvter.ro

Vladimir Lorcenkov are cărți traduse în peste 14 limbi. Vorbim de germană, daneză, engleză, franceză, sârbă, italiană, norvegiană, spaniolă, finlandeză etc. Cea mai faimoasă carte din cele semnate de Lorcenkov (n.r. autorul scrie în limba rusă), tradusă la noi de editura Cartier, este Acolo unde curg râuri de lapte și miere. Francezii au tradus-o drept O mie una de metode de a părăsi Moldova (n.r. Des 1001 façons de quitter la moldavie). Cartea a apărut cu titlul Miere și lapte în germană, daneză și engleză.

 PC: www.libris.ro; www.mirobole-editions.com

Liliana Corobca are cărți traduse în italiană (Un an în Paradis), germană (Un an în Paradis, Kinderland) și slovenă (Kinderland). Autoarea a mai scris și un monolog în trei acte, Cenzura pentru începători, care a apărut în Austria: Prima mea traducere a fost la Un an în Paradis, în 2009. Nu a depins de mine. A văzut cartea tânăra traducătoare Ileana M. Pop, a răsfoit-o, i-a plăcut, a găsit și editură în Italia. Mi-a trimis mesaje entuziaste, am fost la Târgul de carte de la Torino și am lansat cartea, am participat la emisiuni televizate, au fost și câteva cronici. Romanul a apărut cu titlul Un anno all’inferno, la Gruppo Editoriale Zonza. A doua traducere s-a produs în Germania. Acolo a contat faptul că eram bursieră (prima mea bursă) la Akademie Schloss Solitude (2009-2010). La o lectură a lui Daniel Bănulescu, care fusese bursier înaintea mea, i-am dat romanul meu lui Ernest Wichner și așa a început colaborarea mea cu prestigiosul traducător, tot el și director la Literaturhaus Berlin. Am mai avut o bursă apoi la Graz, Austria (IHAAG), unde a auzit de mine Christian Thanhäuser, editor și artist austriac. Așa a apărut Cenzura pentru începători, monolog în trei acte, ediție bilingvă, traducerea în germană de Gerhardt Czejka. Ernest Wichner îmi urmărea evoluția și, când a apărut Kinderland (la Ed. Cartea Românească, Bucureşti, 2013), el a fost și invitatul meu la lansarea de la Bookfest. În limba germană, romanul a apărut cu titlul Der erste Horizont meines Lebens (Primul orizont al vieții mele), la Szolnay Publishing House, Viena (2015).  Cartea a fost un succes, a cunoscut reeditări și o ediție specială, la Büchergilde Gutenberg, tot în 2015. În 2014, am participat la „Vilenica International Literary Festival”, unde ne-am cunoscut cu traducătorul Aleš Mustar, dar am făcut și impresie bună, când am luat premiul Kristal atunci. Premiul se oferă unui singur autor, în urma lecturilor noastre. Eu am citit într-o biserică catolică, într-o atmosferă deosebită. Aleš Mustar, traducătorul cărții în slovenă, mi-a spus că romanul a găsit mai repede editură, dacă am luat și acel premiu. La Teatrul de Stat din Ljubljana a urmat, în 2017, și o dramatizare după carte, de Andrej Jaklič, în regia lui Daniel Day Škufca. În Germania am mai colaborat cu texte la diferite antologii: Lexikon der sperrigen Wörter (Enciclopedia cuvintelor incomode) și The Solitude Atlas, ambele la Ed.  Merz & Solitude, Stuttgart, 2010 și 2014. În 2017, am participat cu un text din Imperiul fetelor bătrâne la antologia Glückliche Wirkungen: Eine literarische Reise in bessere Welten (Influențe fericite: o călătorie literară într-o lume mai bună), proiect coordonat de Alida Bremer și Michael Krüger, cu o prefață a lui Frank-Walter Steinmeier, președintele Germaniei (pe atunci ministru de externe). Antologia cuprinde texte ale autorilor din cele 57 de state membre ale OSCE (Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa) și eu am reprezentat Moldova (în vederea colaborării, am fost contactată de coordonatori).

 PC: Goodreads; www.amazon.it

Cărțile lui Savatie Baștovoi au fost traduse în macedoniană (Între Freud și Hristos), rusă (Nebunul), franceză (Iepurii nu mor, Învăţăturile unei prostituate bătrîne către fiul său handicapat) și italiană (Iepurii nu mor).

 PC: www.jc.md; www.cennac.ro

Cărțile lui Vasile Ernu au fost traduse în rusă, bulgară, spaniolă, italiană, maghiară, georgiană și polonă. În parte, vorbim despre volumele Născut în URSS și Ultimii eretici ai imperiului: „Fireşte că mă interesează universalismul, mă interesează şi un alt public decît cel local, dar nu este o obsesie pentru mine. Dacă apar ocazii este un lucru bun. Traducerea cărţilor este mai degrabă rezultatul unei maşinării de marketing şi ţine de o mulţime de întîmplări norocoase. De ce? Pentru că literatura are mereu bariera limbii şi nu e precum muzica sau artele vizuale care nu au nevoie de un traducător. Cartea are mereu nevoie de un intermediar: traducătorul. Faptul că există un interes pentru traducerea cărţilor mele, chiar am oferte şi pentru ultimele cărţi, mă bucură. Asta e bine pentru un scriitor. Îi aduce, pe lîngă cititori, prestigiu şi ceva mai mulţi bani şi-l introduce în circuite internaţionale: de la tîrguri şi festivaluri, pînă la rezidenţe, conferinţe şi alte ocupaţii adiacente meseriei de scriitor.”

 PC: www.flaneri.com; www.foca.akal.com

Lui Emilian Galaicu-Păun i s-au tradus poeme & proză în peste 20 de limbi, apărând în antologii importante din Franţa, Anglia, Germania, SUA, Ungaria, Italia, Cehia, Macedonia, Suedia ş.a. Cărțile lui Iulian Filip sunt traduse în niponă, rusă, sârbă, italiană, engleză, franceză, maghiară, italiană și spaniolă. Cartea Aceasta e prima mea revoluție, Furați-mi-o semnată de Maria-Paula Erizanu a fost tradusă în cehă, engleză și franceză. Romanul Temă pentru acasă de Nicolae Dabija a apărut în engleză, rusă și bulgară. Cărțile lui Aureliu Busuioc au fost traduse în germană (Singur în fața dragostei) și cehă (Pactizând cu diavolul, Lătrând la lună). Cărțile lui Grigore Vieru sunt traduse în rusă, italiană, bulgară, franceză și spaniolă. 

MPC: fotoroom.md/rasputin.md; www.punkt.md; www.blog.goethe.de/Alina Băisan

Comentarii

comentarii


Am visat aseară că mâncam alături de Monstrul Zburător de Spaghete. Mi-a întins o bere și mi-a spus s-o beau acum… cât n-am ajuns în iad. În iad berea e caldă și stripperii bătrâni. Follow on Instagram @doinafikhman

RELATED POST

Your email address will not be published. Required fields are marked *

INSTAGRAM
CUNOAȘTE-NE