READING

Cine este câștigătorul concursului „Devino persona...

Cine este câștigătorul concursului „Devino personaj din Urzeala Tronurilor”

Winter is coming. Se vede clar după vremea de afară, iar dacă în Urzeala Tronurilor acest anotimp aduce morții, nouă ne-a adus în vizor un omulean talentat. După părerea noastră pur subiectivă, el a trimis cel mai inspirat și amuzant text în cadrul concursului Devino personaj din Urzeala Tronurilor. Nu-i subestimăm nici pe ceilalți 12 participanți cărora le mulțumim extrem de mult că ne-au trimis textele și s-au implicat. Îi rugăm să nu renunțe, căci mai pregătim concursuri și, suntem sigure, data viitoare premiul va ajunge la ei.

Așadar, am promis 2 premii de la editura Nemira. Premiul cel mare, 3 cărți din seria Cântec de Gheață și Foc, a fost câștigat de Alexandru Frolov. Iar premiul 2, cartea Cavalerul celor șapte regate, a fost câștigat de Andrian Bîtcă.

Iată ce texte ne-au trimis băieții:

Alexandru Frolov:

Dragă jurnal,

Încă puțin și iarna are să-și instaureze garnizoanele de morți peste tot în Westeros. Au dărâmat zidul dinspre nord și acum înaintează către ceea ce îmi aparține mie pe drept, înarmați și cu dragonul meu. Mi-am spus că trebuie să scriu acum, înainte să-mi încalec copiii și să pornesc la luptă. Mi-am dat și părul cu fixator ca să reziste intemperiilor. Mi-am luat cizme cu tălpițe din blană de urs și o pereche de chiloți de lână. Nu se știe ce ne așteaptă, dar trebuie să fiu pregătită să îndur frigul. Tyrion spune să-mi iau și o sticlă de vin la drum. L-aș putea ruga pe Rhaegal sau Drogon să sufle nițel foc peste sticlă și să-mi pregătesc un izvar, dacă se întețește frigul. De mâncare nu-mi fac prea mari griji. Vom prăji totul în calea noastră, are să fie carne îndestulată. Dar îți scriu nu doar ca să-ți povestesc despre pregătirile mele, ci despre John. Ți-am scris data trecută că ne-am iubit la bordul corabiei și ți-am mărturisit, fără menajamente, că este un amant bun, dar ceea ce mă neliniștește cu adevărat este adevărul pe care mi l-a șoptit fratele lui John, băiatul care se numește corbul cu trei ochii. E cam ciudățel tipul, dar nu văd niciun motiv pentru care și-ar dori să mă mintă. John este fratele meu sau nepotul. Nici nu mai înțeleg. Am comis un incest și acum, deși nutresc sentimente pentru el, nu știu dacă mai pot continua. E adevărat că arată ca un păun uneori, prea mândru și arogant, alteori prea blând, dar asta doar îl face mai atractiv în ochii mei. Căci să recunoaștem, sunt și eu sălbăticuță uneori și-mi place când un bărbat mi se opune și arată forța. Dar iarăși gândurile mele zboară la noaptea de pe corabie…Trebuie să-mi alung gândurile erotice…Ajunge! Totuși, în același timp am aflat și de incestul dintre Cersei și Jamie. Au avut trei copiii și toți sănătoși. Mă rog, cu excepția lui Joffrey care era cu necesități mai speciale. Legătura de sânge nu i-a încurcat și acum, atent, urmează întrebarea. Dacă la ei totul a ieșit bine, de ce nu ne-ar reuși și nouă? Mai ales că eu nu mai pot avea copii…Dilema aceasta existențialistă mă omoară. Ce e bine și ce e rău? De ce este interzis să te culci cu fratele sau nepotul, dar sunt acceptate cuplările cu ființe care au forțe supranaturale? De ce există morții aceștia vii care se îndreaptă către noi și de ce eu nu mi-aș putea permite, pentru ultima dată, să-l simt gol pe John? Poate vom putea clădi imperii împreună, desigur dacă va mai scădea din îngâmfare și va înțelege, într-un final, cine este masculul în casă. Cred că am decis. O ultimă noapte împreună înainte de luptă și după asta vedem.

Cu drag, Daenerys.

Andrian Bîtcă:

Dragă jurnal,

cu iarna în sfârșit venind dinspre nord, am început să nu mă mai simt în apele mele. Sentimente grele mă apasă. O combinație de tristețe, teamă, dezamăgire și chiar dezgust. Acum, la final de drum, când jocul e aproape terminat, mă simt dezgustat de propria-mi persoană. Mă simt dezgustat de lucrurile pe care le-am făcut ca să se ajungă aici. „Pentru binele regatului” îmi spuneam de fiecare dată, când lucruri oribile trebuia să le fac. Petyr Baelish era amuzat de fiecare dată când invocam această scuză. Nu din greșeală l-am pomenit pe Degețel. Au ajuns zvonuri în sud cum că ar fi mort.

Presupusa sa moarte nici măcar nu mă întristează, asta chiar dacă Petyr a fost probabil unica persoană pe care aș fi îndrăznit să o numesc prieten. Ciudat, știu. În realitate, relația dintre noi nu a fost atât de prietenie, cât de rivalitate. Altă chestie ciudată este că pentru toată durata rivalității noastre am crezut că eu lupt de partea cea bună.

Moartea lui Baelish mă înspăimântă. Ideea că eu am fost la fel de rău ca el nu-mi părăsește conștiința și, cu trecerea timpului, realizez că noi doi eram aproape la fel. Chiar dacă scopurile din spatele acțiunilor noastre se voiau a fi diferite, rezultatele acțiunilor au fost aceleași: moarte și distrugere.

El mereu încercase să creeze haos, să-și țină dușmanii confuzi. Pentru a-și îndeplini scopul de a sta pe tron a otrăvit o mână a regelui, pe alta a trădat-o, instigând principalele două familii din regat să pornească război una contra alteia. A manipulat bărbați, femei, chiar și copii și a șantajat. Și care au fost rezultatele? Un proces de judecată în care nici măcar nu s-a putut apăra, dacă este să credem zvonurile. A fost pur și simplu omorât ca un hoț de drumul mare.

Motivele mele? În trecut credeam că erau nobile. „Pentru binele regatului”. „Pentru liniștea și bunăstarea oamenilor de rând”. Acum îmi râd și eu de ele. Într-un final, care a fost diferența dintre acțiunile lui și ale mele? Am spionat pentru Baratheon, am spionat pentru Lannister. Am spionat pentru cei care dețineau puterea. Acum Daenerys este cea puternică, așa că spionez pentru ea, chiar dacă și ea a fost ținta spionilor mei când era doar un copil. Același Ned Stark, pe care Peryr l-a trădat, ce am făcut eu pentru el? L-am lăsat să putrezească în temniță și să fie omorât.

Poate că regatul într-adevăr este o iluzie, o minciună, după cum spunea Degețel. Poate că tot ceea ce facem o facem doar pentru noi, doar pentru a supraviețui. În final, nici măcar propria-mi siguranță nu o pot garanta. Cu inamicii de dincolo de zid fiind mai reali decât niciodată nici eu și nici așa zisul regat nu mai suntem în siguranță. Cauza pentru care am luptat nu mi se mai pare reală. Nu mai cred în cauză. Nu mai cred în regat.

Nu sunt un om curajos, dar cred că am destul curaj ca să pun capăt acestei minciuni.

Varys.

Felicitări câștigătorilor și vă mulțumim!

Comentarii

comentarii


Am visat aseară că mâncam alături de Monstrul Zburător de Spaghete. Mi-a întins o bere și mi-a spus s-o beau acum… cât n-am ajuns în iad. În iad berea e caldă și stripperii bătrâni. Follow on Instagram @doinafikman

RELATED POST

Your email address will not be published. Required fields are marked *

INSTAGRAM
CUNOAȘTE-NE