READING

Concursul de creație literară s-a sfârșit. Care es...

Concursul de creație literară s-a sfârșit. Care este textul câștigător

La data de 10 martie am lansat concursul de creație literară pentru rubrica Proză Urbană și i-am încurajat pe oameni să ne trimită câte un text de aproximativ 700-800 de simboluri care să derive din imaginația lor, să facă observații ori să descrie o întâmplare reală. De altfel, n-au fost reguli stricte în joc, noi încercând să încurajăm libertatea de creație. Pentru cel mai bun text am promis două cărți, o torbiță HaiBun și un semn de carte.

Alegerea a fost foarte grea, așa cum am primit 26 de texte și multe dintre ele foarte bune. Am ales în funcție de idee, claritatea limbajului, construcția narațiunii și noutatea textului, iar proza care ni s-a părut cea mai elevată aparține lui Mihai Țîbîrnă.

Jurnalul lui de mare, deși ridicat din fragmente, mi-a adus aminte de construcția narativă a lui Bukowski. Propoziții scurte, dar care sunt lipsite de artificialitate. Apoi Mihai mai construiește o realitate naturală, neagresivă, aproape calmă și, așa cum își începe textul, ne ancorează și pe noi undeva pe malul mării.

Vă mulțumim foarte mult pentru participare și urmează să publicăm o bună parte din textele primite pe www.haibun.md.

Iar în continuare urmează textul câștigător scris de Mihai Țîbîrnă.

/Jurnal de mare/

Fragment făcut din fragmente

Mihai Țîbîrnă

***

I

Mă apuc să scriu ancora. În fiecare zi tot încerc s-o scriu. Nu țin minte să fi uitat de ea vreodată.

II

Zorina – așa o cheamă pe fata de la mare. O narcomană pe care am întâlnit-o pe malul Mării Negre. Pupile mici ca vârful acului.

Zorina a căzut în iarbă, apoi a căzut cu genunchii în pietre. M-a întrebat dacă pot să-i omor părinții. Am lăsat-o să doarmă pe marginea drumului, cu chipiul meu peste capul ei.

III

Mi-a zburat din cap că am vrut să văd ancora. E la vreo doi kilometri distanță. Cred că deja nu mai contează. Nu-mi mai pasă.

Sunt cu sora la plajă. Fumez și citesc Kavafis. Nu înțeleg nimic, dar îmi place. Au venit meduzele. Mă scald cu mai puțină plăcere. Mi-am udat bricheta. Mă screm să aprind o țigară. Câteva fete trec pe lângă mine. Una se apropie și îmi aprinde țigara. Mulțumesc.

III.1.

I-am dat borcanul cu miere Lenuței. Seara asta sunt dansuri. Se vede că s-a pregătit; fustă, pantofi, machiaj; dar spune că n-o interesează. A venit la mine. Stăteam cu picioarele rezemate de gardul căsuței. Fumam și ascultam Bașlacev.

Am fost cu Lenuța până la mare. Băiatul care lucrează pe aici nu-i dă pace. Îi spune c-o vrea. Ne întoarcem. Mă așez să fumez și să ascult Bașlacev. Fumez prea mult și nu-mi place, dar n-am altă ocupație. N-aș fuma deloc. Trebuie să las fumatul.

IV.

Oribile nopți. Adorm greu. Țânțarii mușcă.

V.

Încerc să citesc Citadela. Nespus de frumoasă, dar nu înțeleg nimic. Ce traducător bun.

V.1.

Noaptea au tras din tunuri. Este un poligon în apropiere. Făceau exerciții. Ziua am văzut o navă militară în depărtare. Cât de mare e marea asta? Prima dată văd marea.

VI.

Nici un gând bun. Fumez, citesc, ascult Bașlacev. Am fost după bere. Am luat și un pește. Sora n-a băut berea, dar a mâncat pește. Nici eu n-am terminat berea. Era caldă. Și peștele gras. Stau pe pat. Cald.

VI.1

Tatăl Zorinei e academician. Părinții ei au cumpărat o casă aici, prin zonă. Spune că fratele ei o bate. Părinții i-au luat actele. Nu poate pleca la muncă. Ce lucrează ea? Mici pupile. De atunci n-am mai văzut-o. Unde a dispărut cu tot cu șapca mea? Zorina-a-a-a!

VII

Mă uit la gândacul care se urcă pe perete. Să nu știi ce să faci cu viața ta. La două noaptea. Sărac și fără viitor. Dintr-o țară fără viitor. Să reziști până mâine. Mâine o să fie mai bine. Să mă strădui să adorm până la două noaptea.

VIII

Cât de aiurea. Rahat. Și scrisul ăsta e rahat. Și viața asta e rahat.

IX

Ultima zi de mare. Ne întoarcem acasă. Vom sta o noapte la En. Ajungem târziu și nu reușim să ne întoarcem la Sângerei. Surorii îi place acolo, deși mi-a spus că ăsta nu-i loc de trăit.

IX.1

Șoferul tot drumul a vorbit despre casă. Și-a rugat femeia să-i pună un pahar cu vin în frigider. Să fie rece.

La vamă întâlnim doi norvegieni. Sunt din Oslo. Tată și fiu. Au un Volvo vechi, imens, bucșit cu de toate. Vorbesc cu băiatul în engleza mea proastă. O femeie știe germană. Vorbește cu taică-său în germană. Călătoresc. Vor să vadă Transnistria.

IX.2

Am ajuns târziu la En. Nu e nimeni aici. Sora doarme. Scriu o scrisoare. Fumez. Între timp mă răzgândesc să i-o mai arăt. Ce vrei de la mine, timpule, de ce nu mă lași?

Se apropie ora două.

P.S. Felicitări lui Mihai și tuturor participanților!

Comentarii

comentarii


Am visat aseară că mâncam alături de Monstrul Zburător de Spaghete. Mi-a întins o bere și mi-a spus s-o beau acum… cât n-am ajuns în iad. În iad berea e caldă și stripperii bătrâni. Follow on Instagram @doinafikman

RELATED POST

Your email address will not be published. Required fields are marked *

INSTAGRAM
CUNOAȘTE-NE