READING

HaiBun Reading Challenge: 8 lecturi pentru luna au...

HaiBun Reading Challenge: 8 lecturi pentru luna august

Suntem obișnuiți cu faptul că în literatură oricine poate deveni narator: tu, eu, Dumnezeu, o pisică, vântul, etc. Însă mie îmi plac mult copii-naratori. Aceștia pun la îndoială lucrurile pe care noi le luăm drept obișnuite și privesc drept ceva uzual lucruri de care noi ne îndoim. Când privim prin ochii copiilor naratori, lumea se transformă. Din acest motive, în ficțiune, copii sunt deseori folosiți pentru a explora teme legate de situații din familie, subiecte sociale, politică, până și omoucideri, căci interpretările lor ne determină să privim problema dintr-o altă perspectivă.

Ca și orice personaj, copilul este mânat de impulsul de a acționa, însă de regulă, personajul-copil nu este capabil să schimbe lumea de unul singur. Copii sunt condamnați să fie simpli observatori. Desigur, există și excepții de la regulă.

Însă motivul principal pentru care vă propunem în această lună să citim cărți narate de un copil este vocea lor. Ei pot articula în mod ingenios gânduri pe care majoritatea adulților nu le pot spune în glas. Și pentru că v-am recomandat de zeci de ori cărți precum Să ucizi o pasăre cântătoare, Împăratul muștelor ori Hoțul de cărți, în lista de mai jos voi încerca să vă conving să deschideți și alte cărți narate de copii.

  1. Extrem de tare și incredibil de aproape, Jonathan Safran Foer

Îți mai amintești cum e să vezi lumea cu ochi de copil? Lumea, în toată complexitatea ei. Cu bucurii, dar și cu mari drame. Ei bine, îți propun să-l cunoști pe Oskar Schell – inventator, francofil, explorator, pacifist, astrofizician amator, bijutier, admirator al lui Stephen Hawking şi fan Beatles.  Are nouă ani și o misiune secretă: să străbată New Yorkul în căutarea încuietorii la care se potriveşte o cheie misterioasă, găsită printre lucrurile tatălui său, victimă a atentatului de la 11 septembrie. Povestea lui Oskar se împletește cu istoria a încă două personaje, însă ce mai istorii!

  1. Hibiscus Purpuriu, Chimamanda Ngozie Adichie

Această poveste ne poartă în lumea lui Kambili, o adolescentă din Enugu, Nigeria care, nu numai că nu știe cum e, dar nici nu este lăsată să fie o adolescentă. Kambili nu știe cum sună râsul ei, prin urmare, când se întâmplă prima oară să râdă, o ia prin surprindere. Kambili nu a purtat niciodată pantaloni, scurți sau lungi, pentru că religia nu îi dă voie. Kambili are televizor, televiziune prin satelit și casetofon stereo în casă, dar niciodată nu sunt pornite. Kambili nu are prietene pentru că nu are voie să petreacă timpul cu ele. Kambili e bătută pentru că a ieșit a doua din clasă în primul trimestru. Eu vă îndemn să vedeți lumea în care trăiește Kambili prin ochii ei.

  1. Kinderland, Liliana Corobca

Despre Kinderland am mai scris pe aici, dar nu pot să nu menționez istoria Cristinei care, la doisprezece ani, este nevoită să devină „mama” celor doi frați mai mici atunci când părinții pleacă la muncă în străinătate, dupa „bani lungi”. Prin ochii fetiței descoperim universul unui sat moldovenesc contemporan, populat în majoritate de copii și bătrâni. Aici copiii învață singuri să supraviețuiască, în timp ce așteaptă să li se împlinească cel mai frumos vis: întoarcerea părinților acasă.

Cineva respiră adânc sub pat.
Mama, cineva uriaș e sub pat și doarme adânc! Mi-e atât de frică, încât vreau să strig! Respirația încetează când un frate intră și vorbește ori când deschid televizorul. O aud doar când e liniște. Uneori se oprește, ca și cum acel uriaș ar deschide un ochi, m-ar privi, l-ar închide înapoi și ar adormi la loc. Știu că acolo sub pat nu e nimeni, dar simt intens o prezență.

  1. Pygmy, Chuck Palahniuk

Când mă gândesc la Pygmy, văd un copil cu creierul spălat fiind protagonist într-o serie din Sounth Park. Crud, ironic, violent și având scopuri bine definite, Pygmy este un copil venit în America dintr-un stat totalitarist printr-un program de schimb de experiență. Scopul lui este să se infiltreze și să pună în aplicare un act masiv de terorism. Palahniuk ne pune astfel să vedem viața din Vestul Mijlociu prin ochii unui mic asasin îndoctrinat care îi urăște pe toți cu multă pasiune. Dar e comedie, să știți.

  1. Bunica mi-a zis să-ți spun că-i pare rău, Fredrik Backman

Dacă sunteți fani ai cărții Un bărbat pe nume Ove, să știți că această carte e produsul aceluiași autor. De data aceasta, povestea este spusă de Elsa, o fetiță de 7 ani înzestrată cu o inteligență tăioasă și necruțătoare care o face să fie diferită, dar și marginalizată. Singura care o înțelege și care-i cultivă aplombul este bunica, fost medic în zone de calamitate, privită la rândul ei de ceilalți drept o nebună excentrică. Pentru că „toți copiii au nevoie de supereroi“, bunica inventează pentru Elsa povești unde toată lumea este diferită și nimeni nu trebuie să fie normal. Personajele din poveștile bunicii se dovedesc a fi nimeni alții decât vecinii ei de bloc. Este acel gen de roman la care râzi printre lacrimi de tristețe.

  1. Minunatele oase, Alice Sebold

Pentru persoanele care s-au săturat să tot citească povești melancolice și sentimentale, includ în această listă o carte mai dură. Romanul Minunatele oase dezvăluie chinurile unui fete de 14 ani care, după ce a fost abuzată sexual, este ucisă cu bestialitate. Întâmplările sunt povestite de victimă însăși, care priveste lumea lăsată în urmă de la înălțimea raiului. Nu mai puțin chinuitoare sunt sentimentele părinților săi, care încearcă să se împace cu cea mai dureroasă suferință posibilă: dispariția propriului copil. O lectură cutremurătoare și un posibil răspuns pentru cei care se întreabă ce simt într-adevăr victimele unor asemenea evenimente.

  1. Middlesex, Jeffrey Eugenides

Middlesex este povestea unei familii de greci care au ajuns în America și e narată de Cal(liope) Stephanides, nepoata unei surori și a unui frate care s-au îndrăgostit unul de altul și au plecat în lumea nouă drept soț și soție. În Middlesex, povestea unei metamorfoze, ideea centrală este reinventarea identității, pe mai multe nivele: grecii devin americani, femeia devine bărbat. Astfel, cronica de familie a emigrării și asimilării devine un roman social despre Detroit, probabil cel mai simbolic dintre orașele americane. O carte de 600 de pagini pe care o citești de parcă ai mânca semințe – nu te mai poți opri.

  1. Kafka pe malul mării, Haruki Murakami

Pe final, vă recomand o poveste mai ieșită din comun, în stilul renumitului scriitor japonez. Romanul Kafka pe malul marii este povestea plină de fantezie a aventurilor unui adolescent care pleacă de acasă în căutarea mamei și a surorii dispărute cu mult timp în urmă, dar și o relatare a șirului de coincidențe care-l leagă de un vagabond pe nume Nakata, ce suferă de pe urma unei traume din timpul răboiului. Atracția irezistibilă dintre aceste două personaje care par să nu aibă nimic  în comun nu este singurul detaliu inexplicabil din cuprinsul romanului: în universul construit de Murakami, pisicile vorbesc, peștii cad din cer, iar spiritele își părăsesc trupul, mânate de nevoia de dragoste sau de sânge.

Trăiesc într-o lume în care lucrurile se năruie, inimile se schimbă la nesfârşit, iar timpul trece fără încetare.

 

Eu vă doresc lectură plăcută, după mine, fiecare dintre aceste cărți merită citită sau cel puțin să ajungă pe listele voastre de lectură. La sfârșitul lunii, ca de obicei, dezbatem lecturile, scriem comentarii și observații pe grupul de Facebook HaiBun Book Club.

Comentarii

comentarii


Un om ca o mare. Follow on Instagram @veronica_zubcu

RELATED POST

Your email address will not be published. Required fields are marked *

INSTAGRAM
CUNOAȘTE-NE